Despre "idiotul
sarcastic"
La polul opus "idiotului comic" se află
"idiotul sarcastic". Acel tip de personaj cu rânjetul mereu vizibil, cu umerii
dați pe spate și mâinile umplând cu vrednicie buzunarele pantalonilor, cu
râsul grotesc și privirea ascunsă pe sub sprâncene. Nu vă
speriați, este tot un om complexat, doar că așa a înțeles să se facă remarcat.
"Idiotul sarcastic" citește în seara
precedentă un capitol, sau o analiză realizată de profesioniști, se străduiește
să memoreze ceea ce a citit până a doua zi, când va pune o întrebare legată de
subiectul în cauză și, bineînțeles, nu va primi răspunsuri de la auditoriu, sau
acestea vor fi doar supoziții ale celor întrebați. E momentul său de glorie! Va
lua atitudinea descrisă mai sus și va cataloga pe cei din jur ca fiind sub
nivelul său de cunoștințe. Îi va juca pe degete și va întoarce totul în așa fel
ca el să fie admirat și prețuit pentru informațiile pe care le va da abia la
final, când toți se vor recunoaște înfrânți.
Problema acestui tip de "idiot" este că nu
se poate acomoda în niciun colectiv și nu va avea prieteni. E genul de om
singuratic, pe care societatea îl acceptă doar pentru informațiile pe care le
oferă din când în când, sau pentru că nu au cum să îl elimine. În jurul lui, va
fi mereu o tensiune nervoasă, nerostită, sau izbucnind după închiderea ușii.
Părerea mea este că acest soi uman este
creat artificial, în urma unor nereușite personale, și în aprigă determinare de
a-și depăși condiția socială. Cu toate armele folosite, ajung la un anumit
prag, de la care nu mai pot fi ignorați, și își formează această reputație
tocmai pentru a nu fi deranjați de ceilalți. Suferințe vechi sunt reprimate tocmai prin
acest comportament, ca o promisiune făcută sieși de a nu mai ajunge în
vecinătatea sentimentului de desconsiderare. Răzbunarea este asupra tuturor,
pentru că cel care a suferit nu a fost ajutat la timpul respectiv de nimeni.
Răzbunarea sa este, de fapt, o demonstrație de putere a omului culcat la pământ
odinioară.
"Idiotul sarcastic" nu știe să
complimenteze persoanele de sex opus. Dar va ști să le facă să roșească și să
le subjuge emoțional. Nu va ține cont de politețuri și alte repere ale bunului
simț, decât în măsura în care va obține ceea ce își dorește. Țelul său este
suprem, iar indivizii din drumul său sunt neinteresanți. Va submina autoritatea
celor de deasupra lui, considerându-se superior din toate punctele de vedere.
Ce este de remarcat la aceste personaje,
este faptul că sunt într-un studiu continuu de autoeducare, mai ales atunci
când și-au definit calea spre țelul propus.
Au o conștiinciozitate și o încăpățânare admirabilă atunci când sunt provocați
să rezolve situații care depind de ei. Și, da, găsesc mijloacele de evadare din
situațiile critice.
Cum "nimeni nu-i perfect", nu-i vom ocoli
nici pe aceștia, cu tot dezgustul pe care îl inspiră...